Febra la copil

E week-end, eventual dupa-amiaza sau seara si ti-ai gasit copilul apatic, rosu la fata, transpirat, fara chef, marait sau agitat, somnolent sau pur si simplu ai pus mana pe el si simti ca frige. Simti cum iti creste tensiunea, te enervezi, te panichezi si te gandesti ce sa faci. Dar medicul de familie nu mai are program la cabinet sau nu raspunde la telefon, poate mai stii numarul de telefon al vreunui medic pediatru si, ce sa vezi, nici el nu raspunde. Iti pare un scenariu cunoscut? Cred ca toti parintii au trecut deja prin aceasta situatie sau daca nu, ea nu va intarzia sa apara.

Am ales acest subiect din foarte multe motive. In primul rand, pentru ca febra este cel mai frecvent simptom pentru care parintii vin cu copilul la medic. In al doilea rand, pentru ca as vrea sa va invat ce trebuie sa faceti cand va aflati intr-o astfel de situatie si in al treilea rand, pentru ca simt ca trebuie clarificate unele lucruri legate de febra la copil.

Desi febra in sine poate produce foarte multa anxietate parintilor, tratarea ei este mult mai putin importanta decat evaluarea completa, amanuntita si tratamentul afectiunii care a generat aparitia ei. De cele mai multe ori, este vorba despre boli simple, care au rezolvare imediata dar exista si situatii, mai putin fericite, in care febra poate ascunde o problema mai severa.

1. Ce trebuie sa stii despre febra?

Febra nu este o boala in sine ci un semn al unei boli subiacente, exprimand un mecanism fiziologic al organismului de aparare, cu efecte benefice in lupta contra infectiilor.

Febra, de obicei, este un raspuns al organismului copilului la o serie de agenti infectiosi; acestia pot fi de mai multe tipuri (bacterii, virusuri, paraziti etc) si pot fi, la inceput, localizati (in sfera ORL, pulmonara, urinara, gastrointestinal, osteoarticular, in piele, etc) urmand ca ulterior sa se generalizeze daca nu se iau masuri.

In mult mai putine situatii, febra are origine neinfectioasa:

– Anumite boli, cu evolutie de obicei cronica de tipul: colagenoze si vasculite (reumatism articular, artrita reumatoida juvenila, purpura reumatoida, lupus eritematos), procese maligne (leucemii, limfoame, neuroblastom, tumori solide) sau alte cauze: boli inflamatorii intestinale, imunodeficiente, boli endocrine, boli metabolice, boli genetice, leziuni tisulare (arsuri, injectii intramusculare, traumatisme).

– Vaccinarea: timpul in care poate aparea febra variaza de la vaccin la vaccin

– Eruptia dentara: Nu exista nici o dovada stiintifica in sprijinul ideii universal raspandite ca eruptia dentara este cauzatoare de febra. Desi este dificil de combatut aceasta conceptie, se admite o crestere a temperaturii de cel mult 38,5 °C- 38.9°C dar peste aceste valori vor fi luate in considerarea alte posibile cauze de febra. Prea de multe ori se intampla ca febra sa fie atribuita de mamici in mod gresit eruptiei dentare, chiar daca uneori valorile sunt foarte mari.

– Insolatia

– Febra de deshidratare: mai frecventa la nou-nascut si sugar

– Febra medicamentoasa: in anumite situatii febra apare dupa administrarea unor medicamente – antibiotice, interferon, etc

Trebuie facuta diferenta intre febra si supraincalzire. Se pune mana pe abdomenul copilului si pe extremitati: daca nu simti nici o diferenta atunci probabil ca vorbim despre supraincalzire (mai frecvent intalnita la nou nascuti si sugarii mici). Daca ti se pare ca exista o diferenta intre temperatuta pe burtica si cea a extremitatilor si de obicei toate mamicile spun asta “avea manutele si picioarele foarte reci” atunci probabil ca vorbim despre febra. In orice situatie te-ai afla, este bine sa verifici temperatura copilului folosind un termometru adecvat varstei lui.

In concluzie, febra poate fi simptomul unor afectiuni de la cele mai banale pana la cele foarte severe. O valoare mare a temperaturii nu presupune neaparat o afectiune grava; o simpla viroza poat fi cauza unei febre de 40°C.

2. Semne si simptome asociate:

Uneori este evident faptul ca un copil poate avea febra, alteori, cu cat varsta copilului este mai mica, poate fi dificil sa-ti dai seama ca micutul are o problema. Cel mai greu este la nou nascut si la copilul sub 3 luni.

Nou-nascutii si sugarii:

Pot fi somnolenti sau mai agitati.
Nu mananca bine/refuza alimentatia, nu sug bine la san.
Plang mai mult sau sunt usor iritabili.
Respira mai frecvent (sunt polipneici).
Pot asocia frisoane (semn de gravitate).
Pot asocia varsaturi.

Copilul peste un an:

poate fi rosu in obraji
poate spune ca-i este frig (daca deja vorbeste…)
poate asocia dureri de cap
refuza sau primeste cu greu alimentatia solida/lichidele
este mai somnolent (doarme mai mult decat de obicei)
este mai nervos sau din contra, mai apatic
poate asocia frison

Este normal cand copilul are febra sa prezinte:

– Cresterea frecventei cardiace: multe mamici spun ca simt “cum ii bate tare inima”.

– Cresterea numarului de respiratii pe minut.

– Transpiratii intense (in special dupa administrarea antitermicului).

Acestea apar ca urmare a incercarilor organismului de a reveni la temperatura normala. De asemenea, cei mai multi dintre ei nu vor sa manance!, nu insistati cu mancarea, pentru ca nu e cazul. Insistati in schimb, cu lichidele si luati mai intai masuri sa-i scadeti temperatura, dupa care, cand se va simti mai bine il mai puteti incerca cu alimente usoare. Cati dintre noi avem chef sa manacam chiar si la un simplu 38,5°C?

3. Ce numim febra si cum trebuie sa o masuram corect? Are copilul febra sau nu?

Cand ceva pare a nu fi in regula cu copilul, instinctiv puneti mana pe fruntea lui, pe burtica sau il luati de manuta; alteori, mamicile pun buzele pe fruntea lui. Dar nu trebuie sa va opriti aici. Vi se pare ca arde? Nu va repeziti la antitermic, ci, mai intai la termometru. Valoarea febrei este o informatie utila atat pentru medicul care va examina copilul cat si pentru tine, draga mamica.

La copil, se considera febra o temperatura, masurata rectal peste 38.0°C, axilar peste 37,2°C si oral peste 37,8°C.

In practica, pentru simplificare, o temperatura intre 37°C si 38°C o numim subfebrilitate, iar peste 38°C vorbim despre febra.

Temperatura normala a corpului, masurata rectal, este intre 36.1°C si 37.8°C. Ea se poate masura axilar, oral, frontal, intraauricular, rectal si intre aceste valori exista variatii cu care nu are sens sa va incurcati memoria, de genul: temperatura axilara este cu cca 0,5°C -1 °C mai mica decat cea rectala, etc. Metode diferite de masurare a temperaturii dau rezultate diferite.

Masuratoarea axilara, in ureche sau la nivelul fruntii sunt mai usor de obtinut dar aceste valori, la copiii mici (sub 2 ani) trebuie confirmate de masurarea rectala.

La sugar (copiii sub un an) temperatura se masoara doar intrarectal, termometrele timpanice nefiind recomandate sub aceasta varsta (canalul auricular este ingust). Masurarea axilara se recomanda dupa varsta de 3 ani iar orala dupa 4-5 ani.

Cum sa masurati corect temperatura, in functie de varsta copilului:

Nou-nascut -1 an: intrarectal
1 – 4 ani: intrarectal de prima alegere; se mai poate lua timpanic, a doua alegere, sau axilar, cu termometru digital, dar aceasta nu va fi foarte exacta.
Peste 4 – 5 ani: oral, axilar sau timpanic. Daca tuseste sau are nasul infundat, nu va putea tine gura inchisa pentru masurarea orala si se va folosi masurarea timpanica/ in axila.

Pe piata exista mai multe tipuri de termometre:

Termometrele digitale: sunt cele mai utile, citesc rapid si precis, intrarectal sau oral. Pentru masurarea orala, copilul nu trebuie sa consume, cu 30 minute inainte, alimente sau bauturi reci/calde.

Termometrele tip suzeta: par usor de folosit dar nu vi le recomand pentru ca nu ofera o masuratoare precisa; nu sunt recomandate la copiii sub 3 luni.

Termometrele de urechi masoara temperatura din interiorul canalului urechii. Sunt usor de utilizat la copii mai mari de un an, din cauza dimensiunilor canalului auricular; nu sunt la fel de exacte ca termometrele digitale.

Termometrele de frunte va pot orienta ca bebelusul are febra dar ea trebuie confirmata prin masuratoare intrarectala din cauza preciziei mici a acestei masuratori.

Termometrele cu mercur au fost scoase de pe piata, nu mai sunt folosite din cauza posibilei expuneri la mercur, substanţă foarte toxica, in cazul in care se sparg.

Fiecare producator are instructiuni de folosire pentru termometrul pe care l-ati cumparat, cititi-le cu atentie, curatati termometrul dupa fiecare utilizare si pastrati-l intotdeauna la indemana in perioadele in care copilul face febra sau cand plecati cu el in calatorii.

4. Teama de febra

Un mit pe care as vrea sa-l daram este acela ca febra ii face rau copilului si ca ii “afecteaza creierul”. Nu este adevarat!

Cresterea temperaturii corpului are urmatoarele efecte benefice pentru organism:

– accelereaza unele reactii imunologice

– inhiba multiplicarea pneumococului si a unor virusuri

– poate fi bactericida pentru anumite bacterii (la valori peste 40°C)

Cand poate deveni febra nociva?

– febra poate precipita aparitia convulsiilor febrile si crize la copiii cu epilepsie. Acesta este un adevar dar ar fi bine sa stiti ca doar la aproximativ 4% dintre copiii cu febra pot aparea convulsii febrile si ca cele mai multe sunt autolimitate si nu lasa nici un fel de sechela pe termen lung.

– creste metabolismul bazal, consumul de oxigen, necesarul de lichide si calorii

– poate exacerba anumite boli cronice (insuficienta cardiaca, anemii severe, boli neurologice, diabet zaharat, etc)

In caz de hipertermie (temperaturi peste 41,7°C) apar modificari exprimate clinic prin delir, convulsii, coma. La copil, aceste valori nu sunt niciodata atinse in cursul afectiunilor simple. O temperatura sub 40,5 nu pune niciodata probleme de acest gen.

“Fobia” de febra (“fever phobia”) a existat si inca exista atat in randul parintilor cat si printre medici si asistente si este strans legata de conceptul ca o febra inalta, netratata, se asociaza cu convulsii, afectarea creierului sau chiar moarte. Se promoveaza astfel o dorinta exagerata a parintilor de a trata agresiv febra pana la obtinerea unei temperaturi normale si adesea se administreaza antitermice copilului chiar la valori foarte mici ale febrei sau in caz de subfebrilitate din convingerea ca este in beneficiul copilului ca el sa ajunga la o temperatura “normala”.

Acest concept este gresit.

Nu s-a demonstrat pana acum ca febra poate induce modificari in sens negativ la nivelul sistemului nervos (cu exceptia hipertermiei).

De asemenea, nu sunt dovezi ca utilizarea antitermicelor la copiii febrili scade incidenta convulsiilor febrile.

Multi parinti se tem de ele, dar convulsiile sunt cauzate de o ascensiune rapida a temperaturii, in stadiile incipiente ale infectiei, de obicei, in primele 24 de ore si adesea inainte ca parintele sa realizeze ca micutul are febra. De asemenea, pe cat sunt de inspaimantatoare aceste convulsii, pe atat sunt de inofensive.

Nu s-a demonstrat ca febra mare agraveaza evolutia obisnuita a unei boli banale (exceptie fac copiii cu alte afectiuni cronice severe care nu pot face fata stresului metabolic indus de febra) sau ca poate provoca pe termen lung anumite complicatii neurologice.

In ciuda acestor dovezi insuficiente, exista multi pediatri care recomanda, de exemplu, utilizarea de rutina a antitermicelor in cazul administrarii unui vaccin, in scop profilactic. Un studiu recent a aratat faptul ca acest lucru poate diminua raspunsul imun urmarit prin vaccinare.

5. Cand tratam febra si cum?

Pana nu demult, tratarea febrei se facea numai in functie de valoarea temperaturii. Recomandarile recente ale Academiei Americane de Pediatrie pornesc de la premisa ca in primul rand se va lua in considerare starea generala a copilului. In linii mari, se accentueaza faptul ca un copil care nu sufera de o boala cronica, fara istoric de convulsii febrile, cu o temperatura sub 38,9°C (da, ati citit bine!) nu are nevoie de antitermice decat daca prezinta un discomfort evident. In practica de la noi, mai ales la copilul sub 5 ani, se recomanda folosirea antitermicelor de la orice valoare a febrei.

Deci, scopul nostru ar trebui sa fie acela de a-i ameliora starea generala, de a-l face sa se simta mai bine, nu sa-l aducem neaparat la o temperatura normala, exagerand cu antitermicele.

Pana la administrarea antitermicului, trebuie si puteti sa luati o serie de masuri simple:

– dezbracati copilul (indiferent ce zice bunica), lasati-l cat mai sumar imbracat si asigurati in camera, daca se poate, o temperatura de aproximativ 20-22°C (sau macar aerisiti camera).

– Daca copilul este agitat, suparat, mai intai incercati sa-l calmati si sa-i distrageti atentia, astfel incat sa nu faceti din termometrizare o trauma pentru el si sa puteti obtine o masuratoare corecta.

– Daca tocmai a facut baie, e invelit gros sau imbracat gros, cald in camera, daca a alergat sau a plans, s-a agitat – mai asteptati putin, temperatura se masoara in stare de repaus; toate aceste lucruri pot influenta valoarea temperaturii.

– asigurati-va ca primeste lichide cat de multe, insistand putin cate putin; copilul poate sa primeasca apa, ceai, sucuri de fructe diluate, saruri de rehidratare samd; fiecare grad de temperatura in plus presupune un necesar crescut de lichide (se pierd prin piele si nu numai); daca copilul este bine hidratat, temperatura va scadea mai repede, daca nu, se poate asocia febra de deshidratare. Urmariti daca face pipi, urina trebuie sa fie limpede, nu inchisa la culoare, si copilul trebuie sa aiba o mictiune la aproximativ 4 ore, in functie de varsta.

– Utile pot fi si impachetarile hipotermizante sau baia cu apa calduta.

Pentru impachetari se ia un prosop mare, se uda in apa calduta (nu rece! Pentru ca va cauza frison/tremuraturi care cresc suplimentar temperatura; apa trebuie sa fie verificata cu cotul) se stoarce si se infasoara in jurul trunchiului. Cand se incalzeste, se introduce din nou in apa calduta.

Baile hipotermizante se fac in cadita cu apa, umpluta aproximativ 10cm, la o temperatura de 32-33°C, intr-un mediu ambiant de 24°C si se umezeste pielea copilului cu buretele; temperatura va scadea prin procesul de evaporare, cu 1-2 grade in 30-45 minute. Daca copilul incepe sa tremure inseamna ca apa este prea rece si va trebui sa-l scoateti afara pentru ca ii faceti mai mult rau. Nu puneti spirt, otet in apa, acestea se pot absobi pe cale inhalatorie sau prin piele!

– Nu treziti copilul din somn sa-i administrati antitermicul; lasati-l sa se odihneasca; febra este solicitanta si pentru noi, adultii dar pentru ei? In acelasi timp, fiti atenti cat doarme.

– Copilul nu trebuie musai inchis in camera lui sau tintuit la pat; poate iesi afara (in curte, pentru cei care au una) dar nu trebuie lasat sa alerge, pentru a nu obosi suplimentar.

– Nu va fi dus la gradinita sau la scoala in perioadele cand face febra! Si in functie de ce afectiune se ascunde in spatele febrei este posibil ca accesul in colectivitate sa nu-i fie permis chiar o perioada mai lunga.

– Daca febra se dovedeste a fi aparut in cadrul unei boli contagioase (gripa, varicela, rujeola, scarlatina, etc), copilul nu trebuie adus in contact cu alti copii, batrani, gravide, persoane care au alte afectiuni severe (cancer, imunodeficiente, samd) si care nu ar fi in stare sa lupte corespunzator cu o noua achizitie infectioasa. Dar asta nu inseamna ca ei nu pot fi scosi afara din casa, la plimbare.

– Daca ati hotarat sa plecati cu el la urgenta sau inainte chiar de a chema ambulanta, incercati sa-i scadeti temperatura. Nu plecati cu el la drum febril fiind, inainte de a lua minime masuri de scadere a temperaturii, pentru ca s-ar putea intampla ca drumul sa fie mai lung, asteptarea la camera de garda, de asemenea si s-ar putea sa mai dureze pana cand medicul il va examina.

– Monitorizarea temperaturii are o mare importanta; urmariti copilul si masurati-i temperatura ori de cate ori vi se pare ca arde.

6. Administrarea antitermicelor:

Daca copilul are sub 2 ani, consultati-va cu medicul de familie sau cu pediatrul, inainte de administrarea antitermicului.

– cele mai folosite sunt Acetaminofenul – care se gaseste in farmacii sub forma de sirop cu diferite denumiri comerciale (Paracetamol, Efferalgan, Panadol, Calpol – toate au aceeasi substanta activa) sau sub forma de supozitoare, plicuri si tablete si Ibuprofenul (Ibalgin, Ibugesic, Nurofen, Mig pediatric, etc) de asemenea – sub toate formele – sirop, tablete, supozitoare.

– ele au eficienta similara si pot fi utilizate separat sau combinat (asocierea lor este mai eficienta in scaderea temperaturii dar presupune riscul unor greseli legate in principal de supradozaj) in dozele corespunzatore, calculate in functie de greutatea copilului. Informatiile referitore la doze, de pe prospecte, ofera o oarecare orientare in functie de varsta copilului dar doza corecta trebuie adaptata greutatii. Cel mai adesea, daca administrati doar tinand cont de varsta, ele sunt subdozate.

– Aspirina nu se foloseste la copil din cauza numeroaselor efecte adverse si mai ales a riscului de Sindrom Reye (afectiune extrem de severa).

– Ibuprofenul este acceptat in Romania, a se folosi incepand cu varsta de 3 luni, dar in alte tari (Franta, SUA) utilizarea lui este permisa incepand cu varsta de 6 luni. Deci fiti precauti, mai ales daca copilul prezinta varsaturi sau este deshidratat. Paracetamolul se poate folosi de varsta de nou-nascut.

– Antitermicele se folosesc la ore fixe, uneori fiind necesara asocierea lor, mai ales in primele zile, ulterior se renunta la unul din ele si se continua cu celalalt pana cand trece perioada critica si inca 24 -48 de ore dupa, in functie de fiecare afectiune.

– Doza terapeutica a acetaminofenului este foarte apropiata de doza toxica – da frecvent afectare hepatica; exista inca foarte multe intoxicatii cu Paracetamol fie accidental (cand medicamentele ajung, din greseala, la indemana copilului) fie prin supradozaj. Nu cumparati niciodata mai mult de un singur produs care contine aceasta substanta activa, pentru a nu risca o asociere gresita (Panadol cu Calpol, de exemplu, sau cu Eferalgan). Nu sunt recomandate la copii produsele care contin diverse combinatii de substante active, tocmai din cauza riscului de supradozaj.

– Dupa administrare, ca sa-si faca efectul, este necesar sa asteptati in jur de 30 minute. Nu termometrizati copilul de nenumarate ori in aceasta perioada.

– Daca copilul varsa, recurgeti la supozitoare; in aceasta administrare, trebuie sa tineti cont de faptul ca absorbtia pe cale rectala este variabila atat in ceea ce priveste timpul cat si concentratia efectiva a substantei active. Daca bebelusul are diaree, nu administrati supozitoare; ele produc o iritare suplimentara si nici nu se vor absorbi corespunzator (asta in cazul fericit in care nu sunt eliminate in scurt timp).

– Metamizolul (Algocalmin, Novocalmin) este un antitermic foarte eficient dar utilizarea lui a fost restrictionata din cauza riscului de agranulocitoza. Se utilizeaza sub forma de supozitoare (pe baza de prescriptie medicala). Nu folositi fiolele pentru administrare pe cale orala la copil; doza din fiola este mare si greu de adaptat greutatii, gustul este extrem de neplacut si, de cele mai multe ori, copilul o va varsa.

– Folositi pentru fiecare produs, unitatea lui dozatoare (nu schimbati seringa de la Nurofen de pilda, cu cea de la Panadol); preparatele au densitati diferite si dozle nu sunt echivalente daca faceti acest lucru.

– Daca febra apare la nou-nascut sau sugarul sub 3 luni, este necesar, dupa ce-i scadeti temperatura, sa contactati si sa va prezentati pentru un consult la medicul specialist pediatru.

7. Cand trebuie sa solicitati un consult de specialitate?

Daca copilul are sub 3 luni si are febra este necesar sa va prezentati imediat cu el la medicul specialist.

Daca copilul are sub 2 ani, puteti astepta dar nu mai mult de 24 ore. Daca copilul are peste 2 ani si febra de 3 zile trebuie sa fie examinat de medic. In caz de temperatura peste 40°C, la orice varsta, va prezentati pentru consult.
Cand starea copilului pare ca se inrautateste sau nu se simte bine nici dupa ce febra a trecut.
Cand asociaza alte simptome: durere severa in gat, dureri de cap puternice, durere de urechi, o eruptie neexplicata samd.
Cand copilul varsa in mod repetat, are diaree, nu primeste lichide – exista riscul de deshidratare. In aceste situatii, copilul poate fi palid, are gura uscata, apatic, incercanat, are fontanela deprimata (sugari), nu urineaza suficient.
Cand are alte afectiuni cronice asociate (boli imune, cancer, siclemie, anemie, boli cardiace, respiratorii…) si urmeaza un tratament de durata este bine sa va consultati cu medicul specialist care ingrijeste copilul.
Cand urmeaza un tratament cortizonic.
Daca apar: o convulsie, frisoane, stare de agitatie sau somnolenta, respiratie dificila, cianoza (culoare albastra a buzelor), fotofobie (nu suporta lumina), varsaturi repetate sau este hipoton.
In ultima instanta, daca simtiti ca nu puteti controla febra la domiciliu, nu este deloc o rusine sa va prezentati la spital.